”Acorduri sacre”, Galeria de Artă ”Theodor Pallady”, Iaşi

În perioada 20-30 decembrie 2014, ora 15:00, Galeria de Artă ”Theodor Pallady” vă invită la expoziția de  pictură ”Acorduri sacre”. Sunt expuse lucrări ale artiștilor: Daniel Murgu, Liviu Adrian Ene și Adrian Crâșmaru.
Vernisajul expoziției va avea loc sâmbătă, 20 decembrie 2014, de la ora 15:00. Prezintă: Critic de artă – Petru Bejan și Dr. arte vizuale: Maria Bilasevschi.

SORIN PURCARU - INTER-LUMI, UZINA DE APĂ Suceava

Organizată de Association Parisienne des Artistes Roumains în colaborare cu Centrul de arhitectură, cultură urbană şi peisaj UZINA DE APĂ Suceava, expoziţia de sculptură INTER-LUMI, realizată de artistul plastic SORIN PURCARU, aduce, în premiră în atenţia publicului sucevean, lucrările unui sculptor care se defineşte prin pendularea între figurativ şi abstract.

Menaj A4 @ Pleshoo Contemporary

Patru abordări, un proiect comun: Menaj A4 @ Pleshoo Contemporary

Pe cât sunt de frecvente expozițiile de grup în lumea artistică, pe atât sunt de rare cele omogene ca valoare și concepție, căci un astfel de proiect necesită ca un grup de artiști capabili să-și pună laolaltă viziunile personale în subordinea unei idei comune, iar rezultatul să fie unitar și din punct de vedere al formei. Un astfel de grup aterizează la Pleshoo Contemporary miercuri, 19 noiembrie 2014, de la ora 19.30, când Andrei Tudoran, Ruxandra Răileanu, Radu Rodideal și Delia Andrieș propun publicului o viziune cvadruplă asupra erotismului și intimității, sub titlul Menaj A4.
Reunite sub aceeași tematică, abordările celor patru artiști rămân foarte diferite, având în comun consecvența cu care se feresc de soluțiile formale facile. Aluzia, fie ea de tipul sugestiei de atmosferă (așa cum o practică Radu Rodideal) sau de tipul sinecdocei (soluția preferată de Delia Andrieș), este cuvântul de ordine. Lucrările lui Radu Rodideal conturează atmosfere intime, casnice, în care cuplul în raporturi de putere opuse este personajul principal, eliberat de mitologii estetizante și de măști sociale politicoase. Cadrul familial al căminului devine scena manifestărilor necosmetizate și necenzurate, reprezentate simbolic în două imagini sumbre, apăsătoare, statice. Ipostaza opusă se prezintă în formula fetișizării încărcate de simbolistică mitologică și sexuală, sugerată de fructul și frunza de smochin din fundal, transformate în decor casnic. Venerația, fundamentală mecanismului fetișizării, se insinuează în fundal sub aspectul tapetului încărcat de simbolul domniei celeste și terestre, floarea de crin. 
Sinecdoca vizuală pe care se construiesc lucrările Deliei Andrieș pune privitorul în postura privilegiată (chiar dacă dirijată atent de artistă) de a încheia cercul intepretării, descifrând sugestia ascunsă în detaliile iconice asociate erotismului sau în formele care amintesc de testul Rorschach, cu care au în comun intenția de a suscita o reacție psihologică la forma abstractă. În absența obiectului uman al dorinței, artista așază responsabilitatea interpretativă în terenul spectatorului, aducând în scenă problema subiectivității, însă, simultan, și pe aceea a posibilității reale de independență a privitorului în raport cu intențiile autorului.
Antrenând privitorul într-un plonjon în detaliile unui univers microscopic secret, Ruxandra Răileanu reușește să conserve atmosfera ireală, suprarealistă, de la o abordare la alta. Dansul siluetelor fluide, oglindit și deformat ca într-o picătură de apă, completează antropomorfic particula studiată în hiperdetaliu. Silueta umană nu este străină acestei lumi a texturilor și structurilor secrete revelate, din care face parte organic. Ea locuiește acest spațiu ca o prezență inconștientă și pasivă, supusă acelorași reguli ca și restul materiei, ceea ce permite suspendarea completă a așteptărilor realiste din partea spectatorului și imersia acestuia în universul creat.
În acest ansamblu de abordări diferite, Andrei Tudoran introduce problematica privirii, centrală tuturor aspectelor erotismului și intimității, însă în forma ei inversată, prin refuzul formulat de ochii închiși ai personajelor. Citatele din imagistica electronică de zi cu zi transformă imaginea într-un joc pe granița dintre reprezentare și realitate. Totodată, detaliul ochilor închiși corelat cu direcția privirii răstoarnă raportul dintre cel care privește și cel ce este privit. Așezată astfel într-o permanentă oscilație, relația dintre subiect și obiect, privitor și privit devine, dincolo de accentul ludic al iluzionismului, adevărata miză a imaginii și cheia de lectură a proiectului comun al celor patru artiști.

Partener: Platforma eXpus                                                                    Ștefania Dumbravă

Curator

EGREDIOR - Dorin Baba, proiect artistic la Galeria DANA

EGREDIOR  /  proiect artistic la Galeria DANA

Joi, 30 octombrie 2014, ora 18.30, la Galeria de artă DANA (str. Prof. Cujbă, nr. 17, Iași) va avea loc prima manifestare din cadrul proiectului EGREDIOR  -  semnat Dorin Baba – având ca temă de dezbatere „Puterea auctorială ca dar” – M. Sidovius. În deschidere va vorbi criticul de artă Petru Bejan.

Proiectul artistic EGREDIOR, realizat în parteneriat cu Galeriile de artă Dana, Iași, se va desfăşura pe parcursul unui an,  urmărind să investigheze şi să promoveze, prin metode artistice contemporane, forme de estetizare relaţională şi comunicaţională, ce pot contribui la  combaterea clişeelor şi ideilor preconcepute, care ar putea limita percepţia asupra realităţii, provocând stări de nesiguranţă, frică, servilism, în relaţia dintre individ şi societate. Prin acest proiect se o doreşte o angajare în promovarea valorilor morale, proliferând o artă a dialogului, a relaţionării şi implicării.


„Egredior se referă la cei care încearcă să iasă din forme, din aceste invariante stilistice. Ne închidem în sfere, bănuim ciclicităţi naturale dovedind astfel teamă faţă de mişcare, faţă de înaintare." (M. Sidovius).

Foto vernisaj: Nu mai vreau ”contemporary”, Eugen Alupopanu, Galeria Meru, Iasi