Adrian Ghenie va reprezenta România la Bienala de Artă de la Veneția a 56-a ediţie



Rezultatele concursului naţional pentru selectarea proiectelor care vor reprezenta România la cea de-a 56-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Artă – la Biennale di Venezia
În data de 20 ianuarie 2015, la sediul Ministerului Culturii din bd. Unirii nr.22, sector 3, a avut loc procedura de selecţie a proiectelor înscrise în cadrul Concursului naţional pentru selectarea proiectelor care vor reprezenta România la cea de-a 56-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Artă – la Biennale di Venezia.
Potrivit ordinului ministrului culturii nr.2003/2015, comisia a avut următoarea componenţă:
1. Saverio Simi de Burgis, Accademia di Belle Arti din Veneţia
2. Alexandru Damian, Institutul Român pentru Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia, vicecomisar
3. Ruxandra Demetrescu, Universitatea Naţională de Arte Bucureşti
4. Monica Morariu, Ministerul Culturii, comisar
5. Cristian Nae, Universitatea de Arte „George Enescu” Iaşi
6. Raluca Velisar, Muzeul Naţional de Artă Contemporană
7. Igor Efrem Zanti, Institutul European de Design din Veneţia
În cadrul şedinţei, comisia a primit spre evaluare un număr de 29 de proiecte şi a procedat la evaluarea acestora acordând punctaje (Anexă) pentru criteriile prevăzute în Regulamentul de organizare al Concursului naţional pentru selectarea proiectelor care vor reprezenta România la cea de-a 56-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Artă – la Biennale di Venezia, publicat pe paginile de internet ale Ministerului Culturii, Ministerului Afacerilor Externe şi Institutului Cultural Român.
În urma centralizării punctajelor acordate de fiecare membru al comisiei, au fost desemnate câştigătoare următoarele proiecte:
Pentru spaţiul expoziţional din Pavilionul României din Giardini di Castello a fost desemnat câştigător, cu un punctaj de 89,6, următorul proiect:
Titlu:
Adrian Ghenie – Darwin’s Room 
Autori:
Adrian Ghenie, Adam Curtis
Curator: Mihai Pop
Motivaţie:
Alegerea proiectului propus de Adrian Ghenie (invitat Adam Curtis), curatoriat de Mihai Pop, se datorează mai multor factori. Pe de o parte, am luat în considerare renumele artistului, care se bucură momentan de notorietate internațională și de un succes comercial pe măsură, dar și faptul că, spre deosebire de precedentele ediții, este prima participare cu o expoziție personală a unui artist român. Pe de altă parte, proiectul proiectul s-a remarcat printr-o prezentare convingătoare, bine articulată și detaliată, precum și prin caracterul său sustenabil. Notabilă este colaborarea cu multiple galerii internaționale care asigură un impresionant sprijin logistic și financiar, precum și aspectul său educativ, reprezentat prin parteneriatele realizate cu instituțiile de învățământ superior din țară. Alegerea proiectului Adrian Ghenie – Darwin’s Room asigură vizibilitate pavilionului, detașându-se de celelalte proiecte prin eficacitatea strategiei de promovare. Conceptul curatorial este de asemenea bine articulat și adecvat conceptului general al bienalei, atât la nivelul arhitecturii expoziționale (care utilizează istoria Pavilionului ca filtru al memoriei) cât și la nivelul dialogului dintre medii (pictură și film documentar) care explorează climatul actual de instabilitate politică și socială.
Pentru spaţiul expoziţional din Noua Galerie a I.R.C.C.U. Veneţia a fost desemnat câştigător, cu un punctaj de 78,14, următorul proiect:
Titlu:
Inventând adevărul.Despre ficțiune și realitate/ Inventing the truth.On Fiction and Reality
Autori:
Michele Bressan, Carmen Dobre-Hametner, Alex Mirutziu, Lea Rasovsky, Stefan Sava si Larisa Sitar
Curator: Diana Marincu
Motivaţie:
Alegerea proiectului – “Inventand adevărul. Despre ficțiune si realitate” – a fost motivată de câteva argumente irefutabile. În primul rând, trebuie menţionată dimensiunea teoretică convingătoare cu care este articulat proiectul. Conceptul, care dezvoltă tema istoriei recente, este în acord cu tema generală a Bienalei. In al doilea rând, selecţia artiştilor este convingatoare: Michele Bressan, Carmen Dobre – Hametner, Alex Mirutziu, Lea Rasovsky, Ştefan Sava şi Larisa Sitar fac parte din “noul val” al artei vizuale contemporane românesti; deşi tineri, toţi au un palmares interesant şi convingător. Curatorul, Diana Marincu, face parte, la rândul ei, din generaţia tânără de critici de artă, având o cultură temeinică şi o bună experienţă curatorială. Proiectul este sustenabil, încadrându-se în limitele admise ale bugetului, iar strategia de promovare este bine articulată şi eficientă. Se remarcă dialogul interesant între concepţia curatorială şi dimensiunea de cercetare artistică sumată de artiştii participanţi.
Actualul proiect continuă tradiţia deja instituită în spaţiul Institului Român din Veneţia, tradiţie ce privilegiază generaţia tânără (atât la nivel curatorial cât şi artistic) şi mediile artistice inovatoare.
Potrivit regulamentului de organizare al concursului, participanţii pot depune contestaţii, referitoare numai la modalitatea în care a fost respectat regulamentul de organizare al concursului, la sediul Ministerului Culturii din bd. Unirii nr.22, sector 3, în atenţia Direcţiei Generale Juridice şi Patrimoniu Cultural – Compartimentul Monumente de For Public şi Arhitectură Contemporană, până la data de 26 ianuarie 2015, ora 16:00. Acestea vor fi analizate şi soluţionate în termen de maximum cinci zile lucrătoare de la data expirării termenului de depunere al contestaţiilor, de către o comisie de soluţionare a contestaţiilor, numită prin ordin al ministrului culturii.
Potrivit opţiunilor participanţilor la concurs, organizatorii concursului vor prezenta proiectele înscrise într-o expoziţie publică (doar cele ale căror autori şi-au exprimat acordul pentru acest lucru în fişa de înscriere). Detaliile de organizare vor fi anunţate ulterior.

”Acorduri sacre”, Galeria de Artă ”Theodor Pallady”, Iaşi

În perioada 20-30 decembrie 2014, ora 15:00, Galeria de Artă ”Theodor Pallady” vă invită la expoziția de  pictură ”Acorduri sacre”. Sunt expuse lucrări ale artiștilor: Daniel Murgu, Liviu Adrian Ene și Adrian Crâșmaru.
Vernisajul expoziției va avea loc sâmbătă, 20 decembrie 2014, de la ora 15:00. Prezintă: Critic de artă – Petru Bejan și Dr. arte vizuale: Maria Bilasevschi.

SORIN PURCARU - INTER-LUMI, UZINA DE APĂ Suceava

Organizată de Association Parisienne des Artistes Roumains în colaborare cu Centrul de arhitectură, cultură urbană şi peisaj UZINA DE APĂ Suceava, expoziţia de sculptură INTER-LUMI, realizată de artistul plastic SORIN PURCARU, aduce, în premiră în atenţia publicului sucevean, lucrările unui sculptor care se defineşte prin pendularea între figurativ şi abstract.

Menaj A4 @ Pleshoo Contemporary

Patru abordări, un proiect comun: Menaj A4 @ Pleshoo Contemporary

Pe cât sunt de frecvente expozițiile de grup în lumea artistică, pe atât sunt de rare cele omogene ca valoare și concepție, căci un astfel de proiect necesită ca un grup de artiști capabili să-și pună laolaltă viziunile personale în subordinea unei idei comune, iar rezultatul să fie unitar și din punct de vedere al formei. Un astfel de grup aterizează la Pleshoo Contemporary miercuri, 19 noiembrie 2014, de la ora 19.30, când Andrei Tudoran, Ruxandra Răileanu, Radu Rodideal și Delia Andrieș propun publicului o viziune cvadruplă asupra erotismului și intimității, sub titlul Menaj A4.
Reunite sub aceeași tematică, abordările celor patru artiști rămân foarte diferite, având în comun consecvența cu care se feresc de soluțiile formale facile. Aluzia, fie ea de tipul sugestiei de atmosferă (așa cum o practică Radu Rodideal) sau de tipul sinecdocei (soluția preferată de Delia Andrieș), este cuvântul de ordine. Lucrările lui Radu Rodideal conturează atmosfere intime, casnice, în care cuplul în raporturi de putere opuse este personajul principal, eliberat de mitologii estetizante și de măști sociale politicoase. Cadrul familial al căminului devine scena manifestărilor necosmetizate și necenzurate, reprezentate simbolic în două imagini sumbre, apăsătoare, statice. Ipostaza opusă se prezintă în formula fetișizării încărcate de simbolistică mitologică și sexuală, sugerată de fructul și frunza de smochin din fundal, transformate în decor casnic. Venerația, fundamentală mecanismului fetișizării, se insinuează în fundal sub aspectul tapetului încărcat de simbolul domniei celeste și terestre, floarea de crin. 
Sinecdoca vizuală pe care se construiesc lucrările Deliei Andrieș pune privitorul în postura privilegiată (chiar dacă dirijată atent de artistă) de a încheia cercul intepretării, descifrând sugestia ascunsă în detaliile iconice asociate erotismului sau în formele care amintesc de testul Rorschach, cu care au în comun intenția de a suscita o reacție psihologică la forma abstractă. În absența obiectului uman al dorinței, artista așază responsabilitatea interpretativă în terenul spectatorului, aducând în scenă problema subiectivității, însă, simultan, și pe aceea a posibilității reale de independență a privitorului în raport cu intențiile autorului.
Antrenând privitorul într-un plonjon în detaliile unui univers microscopic secret, Ruxandra Răileanu reușește să conserve atmosfera ireală, suprarealistă, de la o abordare la alta. Dansul siluetelor fluide, oglindit și deformat ca într-o picătură de apă, completează antropomorfic particula studiată în hiperdetaliu. Silueta umană nu este străină acestei lumi a texturilor și structurilor secrete revelate, din care face parte organic. Ea locuiește acest spațiu ca o prezență inconștientă și pasivă, supusă acelorași reguli ca și restul materiei, ceea ce permite suspendarea completă a așteptărilor realiste din partea spectatorului și imersia acestuia în universul creat.
În acest ansamblu de abordări diferite, Andrei Tudoran introduce problematica privirii, centrală tuturor aspectelor erotismului și intimității, însă în forma ei inversată, prin refuzul formulat de ochii închiși ai personajelor. Citatele din imagistica electronică de zi cu zi transformă imaginea într-un joc pe granița dintre reprezentare și realitate. Totodată, detaliul ochilor închiși corelat cu direcția privirii răstoarnă raportul dintre cel care privește și cel ce este privit. Așezată astfel într-o permanentă oscilație, relația dintre subiect și obiect, privitor și privit devine, dincolo de accentul ludic al iluzionismului, adevărata miză a imaginii și cheia de lectură a proiectului comun al celor patru artiști.

Partener: Platforma eXpus                                                                    Ștefania Dumbravă

Curator

EGREDIOR - Dorin Baba, proiect artistic la Galeria DANA

EGREDIOR  /  proiect artistic la Galeria DANA

Joi, 30 octombrie 2014, ora 18.30, la Galeria de artă DANA (str. Prof. Cujbă, nr. 17, Iași) va avea loc prima manifestare din cadrul proiectului EGREDIOR  -  semnat Dorin Baba – având ca temă de dezbatere „Puterea auctorială ca dar” – M. Sidovius. În deschidere va vorbi criticul de artă Petru Bejan.

Proiectul artistic EGREDIOR, realizat în parteneriat cu Galeriile de artă Dana, Iași, se va desfăşura pe parcursul unui an,  urmărind să investigheze şi să promoveze, prin metode artistice contemporane, forme de estetizare relaţională şi comunicaţională, ce pot contribui la  combaterea clişeelor şi ideilor preconcepute, care ar putea limita percepţia asupra realităţii, provocând stări de nesiguranţă, frică, servilism, în relaţia dintre individ şi societate. Prin acest proiect se o doreşte o angajare în promovarea valorilor morale, proliferând o artă a dialogului, a relaţionării şi implicării.


„Egredior se referă la cei care încearcă să iasă din forme, din aceste invariante stilistice. Ne închidem în sfere, bănuim ciclicităţi naturale dovedind astfel teamă faţă de mişcare, faţă de înaintare." (M. Sidovius).

Foto vernisaj: Nu mai vreau ”contemporary”, Eugen Alupopanu, Galeria Meru, Iasi